• 23

    Feb

    Odă pentru hamsie

    de Marius Tucă

    Românul, asa cum fu ani buni frate cu codrul, ei bine, tot asa, el a fost si cu hamsia. Și ar fi și-n ziua de astazi daca nu s-ar povesti. Pentru că nu se mai găseste. Și nu…


  • 22

    Feb

    Povestea unui borş de peşte

    Ar fi putut fi o vară ca oricare alta. În Delta Dunării. Dar a fost să fie una de poveste, ”populată” cu
    pescari, turişti inocenţi, şi peşti uriaşi (care, vorba fie între noi, şi-au găsit ”rostul” într-o oală cu
    borş lipovenesc). Lipovenii sunt oameni şi aspri,…


  • 16

    Feb

    Peștele pescarului de oameni

    O dată ajuns pe cupola Catedralei Sfântului Petru din Vatican – deh!, ca turistul care-n Roma gurmandă nu vrea să rateze nici una dintre etapele care hrănesc şi sufletul (cel de care prea adesea uităm), foamea ceastalaltă, cea a stomacului, a început să-mi dea…


  • 16

    Feb

    Poveştile Ancorei. Gravlax: istoria somonului îngropat în nisip

    Pe un drakkar viking…
    Dupǎ ce am fǎcut escalǎ într-un port „din Sud”, sǎptǎmâna asta vom cǎlǎtori cât mai aproape de Cercul Polar. Tot mai aproape. (Şi nu neapǎrat în întâmpinarea iernii ce va veni). Plecarea – pe-un drakkar viking – e anunţatǎ din acelaşi…


  • 16

    Feb

    Poveştile Ancorei. Nǎvodul cu peştii cei mici

    Cât încǎ nu au început sǎ batǎ vântoasele iernii peste Mediterana, sǎ ne mai aventurǎm o datǎ în mǎrile Sudului, lǎsându-i în seama Zeului Thor pe vikingi. Ne-aşteaptǎ urmaşii lui Odiseu, rǎspândiţi pe toate insulele Eladei…
    Balcik tersasa arcade


  • 02

    Feb

    Istoria sosului numit “Genocid”

    Autor: Max Gourmet 02 Feb 2014 – 18:17

    Sosul ăsta are o poveste a lui. Una tolănită la soare, într-o vară toridă, pe nisipul de la Olimp. E… picant, ca o fetişcană focoasă; aprins, ca un fecior încă neînvăţat să ţină piept amăgirilor de sirenă….


  • 24

    Jan

    Un calcan și o “turbotieră”

    În bucătăria micului “studio” închiriat preț de-o vacanță, la Nisa, stau de povești (culinare, cum altfel?) cu Annie Papa, gazda mea, pe sfert grecoaică, pe trei-sferturi provensală și pe de-a-ntregul artistă. Annie e ceramistă. În mâinile ei, lutul capătă aripi. Și… aripioare… De pește….


  • 12

    Dec

    Sturionii!

    Un pescar de la gurile Dunării îmi spuse într-o zi: “Noi ne tragem din neamul cel vechi al sturionilor… Va să zică, suntem bătrâni ca apele şi ca pământul”. Era un licăr de mândrie în ochii lui, dar iute i s-a înceţoşat privirea, ca…


  • 01

    Dec

    O istorie, o ştiucă şi două reţete

    La Cherhanaua Ancora, în portul cel nordic al Herăstrăului (na!, că nu pot să renunţ la această localizare prozaică, deşi începutul belaliu de iarnă ne-aduce mai sudice trăiri), am ales să iau o gustare uşoară, pe terasa îmbrăcată-n lumină şi amintiri. Vreau puţin… O…


  • 24

    Nov

    Tonul face… muzica mărilor

    La Trapani, oraşul-seceră, avântat între două mări, tonnarele se umplu de carne roşie, iar efluviile preparatelor se răspândesc rapid în întreaga provincie şi pe toate mesele vei întâlni cel puţin un fel de mâncare pregătit din carne, din ficat, din inimă, icre sau lapţi…