În Săptămâna Patimilor, fiecare zi este plină de simboluri ce au rolul de a “rescrie” an de an cea mai mare minune a creştinătăţii: Învierea lui Iisus Hristos. Joia Patimilor sau Joia Mare este dedicată sufletelor călătoare ale răposaţilor care se întorc pe la casele lor.
Ele stau de veghe pe streşinile caselor zi şi noapte, până după Paşte, atunci când se vor întoarce pe lumea cealaltă cu un colac, o oală cu apă şi o lumânare. Ca să nu sufere de frigul nopţii, gospodarii aprind seara focuri în mijlocul curţii. Tot în Joia Mare, femeile nu uită să împartă sărmanilor, rudelor şi vecinilor mâncăruri de mazăre, fasole, cartofi, varză, orez fiert cu prune, toate aşezate în vase noi, frumos smălţuite. Borşul pus în Joia Patimilor nu se va strica tot anul şi va da gust bun mâncărurilor.
În Vinerea Paştelui se înroşesc ouăle, după cum cere obiceiul. Credinţele populare mai spun că, dacă se întâmplă să moară un om din sat tocmai în această vinere, atunci ouăle nu vor ieşi frumoase, oricât de mult s-ar strădui gospodinele. Mai mult, conform tradiţiei populare, “având asupra sa lingura cu care s-au amestecat vopselele de ouă, pot fi văzute strigoaicele din sat”. (Simion Florea Marian – “Sărbătorile la români”) Se ţine în continuare post, dar nu este îngăduit a mânca urzici, pentru că este păcat (Iisus Hristos a fost lovit cu urzici).
Pasca începe a se plămădi în Sâmbăta Paştelui. Ea poate avea formă rotundă (închipuind scutecele cu care a fost înfăşat Iisus) sau dreptunghiulară (asemănător mormântului). Cojile de ouă folosite se aruncă într-o apă curgătoare ca să afle şi Blajinii (popor de oameni foarte credincioşi, care trăieşte pe tărâmul celălalt) că se apropie Paştele. Crucea ce a împodobit pasca se păstrează cu băgare de seamă tot anul, urmând a fi folosită atunci când stihiile se abat asupra gospodăriei. Se face o cruce în direcţia furtunii sau a grindinei şi se rostesc următoarele cuvinte: “Precum s-a schimbat aluatul în cuptor şi a luat altă formă şi faţă, aşa să se schimbe şi furtuna care vine, şi precum cu crucea se pot apăra toate relele, aşa să se apere şi piatra care vine! Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Iisus Hristos s-a răstignit pe cruce!”. (Simion Florea Marian – “Sărbătorile la români”).
Se mănâncă miel, în ziua sorocită a Învierii. Și se ciocnesc ouă roșii. Dar, tot după tradiție, se cuvine a se pune pe masă și bucate din pește – acesta fiind încă unul dintre alimentele cu o bogată încărcătură hristică. Se spune că e bine să mănânci pește, de Paști, ca să te miști ușor prin lume, asemeni acestuia în universul lui acvatic.
Iar dacă nu sunteți inspirați – în privința preparatelor din meniul mesei de Paști – veniți la noi, la Cherhanaua Ancora, pentru a afla cele mai savuroase feluri de mâncare!
